Insemnari in jurnal ep.3

Tocmai m-am uitat la filmul "Before sunrise",e un fel de "Barbie ep.2" (dupa cum a zis CBlaziny). Filmul m-a dus cu gandul la tine si la cat de putin dureaza fericirea. Mi-e dor de tine,la ora asta mai mult decat de obicei. Ma omoara gandul ca te vreau si nu te pot avea. Nici macar nu te pot privi,nu pentru ca as avea ceva cu tine,nu pentru ca sunt timida,pentru ca pur si simplu doare. Ma doare ca nu ne putem impartasi aceleasi sentimente. Ceva nu ma lasa sa te las. Totul e pe dos. Postarea asta e de rahat,stiu,dar asta simt si nici nu stiu cum sa ma exprim.

Insemnari in jurnal ep.2

 Esti un strain cu drepturi. Ti-ai facut propriile legi si ti-ai propus sa intri in viata mea sa-mi dai lumea peste cap. Ti-ai propus sa-mi rupi inima din piept si sa pleci cu ea undeva departe de mine,poate intr-un univers paralel.
De cate ori te vad (sau ma prefac ca nu te vad) intorc capul ca nu cumva privirile sa ni se intalneasca si sa-mi tremure toate celulele din corp.

 M-ai invatat sa fiu o actrita extrem de buna jucand un rol extrem de prost. Ma prefac ca am uitat de tine, ca ti-am uitat gustul buzelor,ca am uitat cum zambeai si cum adormeam fericita vorbind cu tine ...

Despre obiceiul tau prostesc...

Obiceiul tau prostesc
De a face inversiuni de cuvinte
M-a innebunit mereu
Si m-a facut sa te inteleg mai greu.
Daca-ti place sa inversezi cuvinte
Te invit sa ne inversam sufletele
Ca sa-ti pot face inima bucati
Iar apoi s-o las dusa de o boare de vant...
Te invit sa ne inversezi rorulile
Pentru ca avem un regizor prea prost
Ca sa stie sa scrie scenarii fericite.
Te invit sa-mi inversezi sentimentele
Sa le faci sa umble-n sens opus
Ca sa nu se intoarca niciodata la tine.
Vreau sa ma-nveti aceasta arta de a inversa
Pentru ca nu-i pot da de urma nicicum

Si tot nicicum n-o pot intelege...