joi, 28 iulie 2011

Sunt cenusa de sub jarul...

Astazi,in zori,cand m-am trezit
toata-ncaperea se-nnegrise de mine.




Eu sunt cenusa de sub jarul
a carui lumina tu insuti ai fost.
Publicat de la

7 comentarii:

  1. ganduri.aruncate.pe.net.28 iulie 2011 la 06:57

    Nu crezi ca e putin cam trista gandirea asta?:(

    Capul sus, viata e frumoasa!:*

    RăspundețiȘtergere
  2. ...Stefix...28 iulie 2011 la 07:04

    Ba da..dar imi place cum suna (:
    Atata tot...stiu ca nu are rost sa fiu trista...doar pierd timpul,nu?:))
    It's alright,it's alright! (:
    Merci.:*

    RăspundețiȘtergere
  3. Adela-Ersilia28 iulie 2011 la 11:34

    Decat o falsa fericire mai bine tristetea noastra profunda, e timpul sa ne eliberam de lanturile optimismului frenetic.

    RăspundețiȘtergere
  4. ...Stefix...28 iulie 2011 la 15:02

    Adevarat!Chiar e timpul...

    RăspundețiȘtergere
  5. Maia2 august 2011 la 02:15

    si ce nevoie aveam de-un monolog.

    RăspundețiȘtergere
  6. Marina2 august 2011 la 07:50

    4 rânduri ,dar atât de profunde... foarte frumos .

    RăspundețiȘtergere
  7. ...Stefix...2 august 2011 la 10:48

    @Maia...bine zici! Ma bucur ca te-am ajutat >:D<
    @Marina...multumesc frumos! (:

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)