luni, 9 aprilie 2012

Cafea pentru suflete 2.

                             -dedicata unei jigodii de om
E placut sa-mi incep diminetile insorite si singura.
Cafeaua nu mi-o mai prepari tu,
Dar pot sa spun ca e la fel de dulce ca a ta. Sau mai dulce.
Acum ingerii-mi gusta din cafea (fie ca e rece,fie ca nu le-o place),
Au devenit nepasatori.
Mi-au zis ca povestea noastra o s-o tina minte,
Doar ca nu a mai ramas nimic din ea.
Absolut nimic.
Nu mai simt niciun fel de parfum la incheietura mainii,
Dar stiu sigur ca intr-o zi il voi inlocui cu al altcuiva.


P.s.: Nu mai am nevoie de tine,atata timp cat ma am pe mine si dragele mele dimineti.

4 comentarii:

  1. Toata dragostea mea s-a transformat in ura. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Au ramas amintiri....si cu siguranta va veni in curand un inlocuitor. :)

    Iar daca nu va veni...ai diminetile, adica, mai multi inlocuitori! >:D<

    RăspundețiȘtergere