Cafea pentru suflete 2.

                             -dedicata unei jigodii de om

E placut sa-mi incep diminetile insorite si singura.

Cafeaua nu mi-o mai prepari tu,

Dar pot sa spun ca e la fel de dulce ca a ta. Sau mai dulce.

Acum ingerii-mi gusta din cafea (fie ca e rece,fie ca nu le-o place),

Au devenit nepasatori.

Mi-au zis ca povestea noastra o s-o tina minte,

Doar ca nu a mai ramas nimic din ea.

Absolut nimic.

Nu mai simt niciun fel de parfum la incheietura mainii,

Dar stiu sigur ca intr-o zi il voi inlocui cu al altcuiva.

P.s.: Nu mai am nevoie de tine,atata timp cat ma am pe mine si dragele mele dimineti.